104 / 325
Alan Sailer din ciclul
Puterea explozivă a glonţului
, realizate în
zilele noastre, mai ales că, în acest caz, distingem o manifestare a unor
forme vizuale cu dimensiuni temporale care, fiziologic, sunt
imperceptibile, ceea ce determină o înţelegere oarecum abstractă a
imaginii, dependentă cu atât mai mult de archè-ul (originea) imaginii și de
deprinderea spectatorului de a o citi.
Desigur că am dat exemplele cele mai eficiente însă originea unei
imagini are o pondere foarte importantă în consolidarea percepţiei ca act
cultural-estetic.
„Cunoștinţele mele despre
originea
(
arché-
ul) fotografiei
dobândite și confirmate după un timp suficient de lung pentru a fi devenit
implicit îmi permit să citesc acest timp, să-i resimt conotaţiile emoţionale
și chiar, în faţa anumitor fotografii foarte expresive, de a-l retrăi.
Fotografia transmite spectatorului său timpul evenimentului luminos a
cărui urmă este. Dispozitivul veghează pentru a asigura acestă
transmisie.”
133
Impactul decisiv pe care archè-ul fotografic îl are asupra
conștiinţei spectatorului se produce „în virtutea unei mecanici impasibile,
deoarece fotografia nu creează, ca arta, eternitatea, ci îmbălsămează
timpul și îl sustrage de la propria-i descompunere.”
134
Timp de sinteză
Într-o măsură mult mai consistentă este „îmbălsămat” timpul în cazul
artelor vizual-cinetice, mai ales în cazul cinematografului. Dacă
fotografia are un timp implicit unic, al cărui durată este, putem spune,
nulă sau aproape nulă, în cazul cinematografului timpul reprezentat
printr-o însumare a timpilor conţinuţi de fiecare fotogramă în parte are o
durată concretă, perceptibilă fiziologic. Fotogramele devin astfel unităţi
vizuale de timp înglobate în structura plastică a unui plan cinematografic,
care, la rândul său, se integrează într-un discurs specific, coordonat de
strategiile estetice și dramaturgice ale montajului, structurându-se astfel în
mod coerent într-un
timp sintetic
.
133
Jacques Aumont, L’Image, Nathan/HER, Paris, 2001, p. 127
134
Ce este cinematograful?, Bucureşti, Editura Meridiane, 1968, p. 14