Background Image
Previous Page  95 / 325 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 95 / 325 Next Page
Page Background

95

intenţionalitatea și finalitatea vederii”

122

, stabilind în acest fel funcţia

raţională a fenomenologiei vizuale.

Din această perspectivă este interesant de constatat că privirea

acţionează dinamic în anumite ecarturi temporale, ce diferă ca durată și ca

eficienţă în funcţie de obiectul cercetat, de câmpul vizual dar și de natura

lor, de raportul de cunoaștere și implicit de interesul celui care cercetează

cu privirea și de obiectualitatea scanată. Este normal ca, de exemplu, un

arhitect să cerceteze altfel un peisaj urban comparativ cu felul în care un

turist, fără informaţii temeinice în domeniu, privește și contemplă aceleași

clădiri ‒ fără a avea aceeași succesiune a detaliilor pe care le fixează sau

aceeași ritmicitate de cercetare.

În acest sens, Jacques Aumont relevă faptul că privirea nu va

examina cu atenţie un fond vizual dat decât numai „dacă există un proiect

de cercetare mai mult sau mai puţin conștient (cu toate că absenţa

aparentă a proiectului consistă numai în a spicui informaţia interesantă

fără a aduce atingere naturii sale).”

123

Percepţia unei imagini nu diferă, în esenţă, de cea a unui mediu

vizual concret: noi vom privi imaginea „nu global, o dată, ci prin fixaţii

succesive”

124

, de câteva zecimi de secundă, care vizează în special părţile

mai interesante ale imaginii, zone care au un plus de informaţii, și care,

odată memorate, vor fi edificatoare pentru a recunoaște imaginea la o a

doua prezentare. „Lucru important [...] este de a reţine că imaginea – ca

orice scenă vizuală privită durând un anumit timp – este văzută nu numai

în timp, dar și cu preţul unei explorări rareori inocente și că în aceasta

constă

integrarea

acestei multiplicităţi de fixaţii particulare succesive,

care este ceea ce noi numim vederea imaginii.”

125

Curios este faptul că scanarea imaginii de către privire se produce

fără o anumită rigoare, care ar presupune un parcurs determinat de

anumite reguli, ci, dimpotrivă, explorarea se manifestă pe suprafeţe foarte

apropiate

122

Jacques Aumont,

L’Image

, Paris, Nathan/HER, 2001, p. 40

123

Ibidem,p.41

124

Ibidem

125

Ibidem, p. 42