91 / 325
91
(ASCII Art), „Arta Bio” (Bio Art), „Poezia digitală” (Digital Poetry),
„Arta glitch” (Glitch Art), „Arta net-ului” (Net Art), „Arta generării”
(Generative Art), „Arta interactivă” (Interactive Art), „Arta evoluţionării”
(Evolutionary Art), „Arta roboticii” (Robotic Art), „Arta virtuală”
(Virtual Art), „Arta sistemelor” (Systems Art), „Arta Software” (Software
Art) „Mișcarea grafică” (Motion Graphics), „Hipertext” (Hypertext),
„Modificarea artistică a jocurilor de calculator” (Artistic Computer Game
Modification), „Hacktivism” (Hacktivism) etc. Persistenţa cuvântului
„artă”, legat de toate aceste domenii, pare oarecum simptomatică, deşi,
dintr-o altă perspectivă, poate fi înţeleasă drept o generalizare legitimă a
dictonului: „să faci din meserie artă”, un fel de universalizare a
„consumului” estetic, a tendinţei de a accede spre arta autentică plecând
din orice „nod al rizomului” sau, dimpotrivă, clamând în spirit „ready
made-ist” calitatea artistică a unor fenomene vizuale obişnuite sau chiar
ordinare (în sens peiorativ).
Dezinhibată prin spiritul iniţiat de avangarda istorică, mai cu seamă
de dadaism, dar și stimulată de plurivalenţa mijloacelor tehnice, expresia
artistică, comunicarea în general, se manifestă astăzi centrifug, explorând
antitetic valorile fundamentale în direcţii dintre cele mai inedite, dar cu o
obsesivă trăsătură comună ‒ și anume
fronda
.
Acestea ar fi câteva dintre cele mai importante repere conceptuale
ale artelor vizual-cinetice de-a lungul unui parcurs istoric extrem de scurt
în raport cu celelalte arte. Dinamica explozivă a fenomenelor estetice de
sorginte vizual-cinetică este, desigur, datorată, în mare măsură, vectorului
tehnologic, dar la fel de importante pentru înțelegerea cât mai profundă a
substanței artistice ale acestui domeniu sunt și alte aspecte, despre care
vom aminti mai departe.
Timp şi percepţie
Artele vizual-cinetice dobândesc, prin mișcare și prin natura ei, o
dimensiune estetică particulară în raport cu artele plastice tradiționale:
timpul ca factor de plasticitate
,
ca valoare expresivă internă, cu
particularități creative de tip compozițional, de aceeași sorginte cu cele
muzicale ‒ amintim aici, de exemplu,
ritmul
și
tempo
-ul.
Pentru a cuprinde, cât de cât, înţelesurile și particularităţile
relaţiilor vizuale dintre o imagine cinetică și spectator, în special cele