30 / 325
persoană. Evident că, de-a lungul timpului, precum şi în zilele noastre,
există şi cazuri în care o anumită operă este plăsmuită sub imperiul şi
voinţa comanditarului, care-şi impune un anumit punct de vedere, mai
mult sau mai puţin fericit, asupra conceptului, finalmente asupra operei în
sine.
Dincolo de eficacitatea deciziilor personale, fie cea a artistului, a
comanditarului sau a altor persoane sau grupuri de persoane, ponderea
covârşitoare a conceptelor artistice în acestă direcţie este determinată de
mentalitatea culturală, de spiritualitatea epocii şi, evident, de tehnicile
materiale.
Aceste caracteristici de funcţionare a dualismului
concept-creaţie
se
regăsesc, de-a lungul timpului, la toate culturile şi sunt influenţate
covârşitor de universul mistic şi religios până la Renaştere, când procesul
de relativă emancipare de sub tutela rigidă a dogmei favorizează o
anumită independenţă a actului creativ. Artiştii vor avea treptat, mai mult
sau mai puţin evident, o atitudine conceptuală proprie, cu forme din care
se desprind idei ce diferă de cele ale canoanelor dogmatice.
Se consideră chiar, de către unii specialişti, că modernismul este de
sorginte renascentistă, din moment ce o serie importantă din orientările
cultural-artistice ale acelei epoci au dăinuit până în secolul al XX-lea.
Sau, după afirmaţiile istoricului de artă german Hans Belting, care,
urmărind istoria imaginilor de cult ale Occidentului creştin din perioada
romană târzie și până în anul 1400, consideră că arta, ca şi concept, în
acceptul său contemporan, nu pătrunsese în conştiinţa generală a epocii.
Acest concept apare o dată cu Renaşterea ca o revigorare a valorilor
culturale, a mentalului artistic din Grecia antică şi a perioadei de înflorire
a Romei antice.
Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarotti, Albrecht Dürer,
Michelangelo Caravaggio, Georges de La Tour, Bartolomé Estebán
Murillo, Francisco Goya, alături de mulţi alţi artişti importanţi, au
imaginat, conceput şi realizat opere ingenioase, ce au schimbat, în mare
măsură, estetica şi mentalităţile artistice ale epocilor lor. Dar nu numai
atât, aceste concepte artistice au condus şi spre o deschidere generală a
orizonturilor umaniste, fiind socotite, alături de literatură, filozofie,
muzică, factori culturali de progres.
Hyeronimus Bosh, Marcantonio Raimondi, Pieter Bruegel cel
Bătrân, Giuseppe Arcimboldo sau chiar Monsù Desiderio sunt o altă