Becul Peticit - Gheorghe Sfaiter

211 / 325

211
Lev Kuleşov (1899-1970), experimentul Efectul Kuleșov
Kuleșov a deschis, așadar, o importantă cale de exprimare
cinematografică, având mare impact în registrul psihologic al percepţiei
cinematografice și, implicit, în cel al potenţialului creativ specific
montajului. Marea majoritate a filmelor de ficţiune ‒ și nu numai ‒
folosesc principiile acestui experiment devenit etalon fundamental al
montajului clasic.
Montajul atracţiilor ‒ definit tot de Kuleșov, dar concretizat
strălucit în operele lui Serghei Eisenstein și Dziga Vertov ‒ presupune
apariţia unei idei dincolo de cursul logic al unei coliziuni dintre două
planuri diferite. Găsim în acest tip de montaj, în filozofia sa intrinsecă,
reflexele avangardei din acei ani. Principiile esteticii colajului și ale
asamblajului se regăsesc, în forma lor cinetică, prin acest tip de montaj,
într-o formă coerentă de articulare, de asamblare, de relaţionare și de
reprezentare a lumii, conferind un mod de comunicare cu multiple sensuri
ideatice și emoţionale.
Capodopere ale cinematografului mondial, filmele lui Serghei
Einstein ‒ Crucișătorul Potemkin 203 , Octombrie204, Greva205 ‒ și Dziga
Vertov ‒ Omul cu aparatul de filmat206, Trei cântece despre Lenin207 ‒
20
20
20
2