Becul Peticit - Gheorghe Sfaiter

207 / 325

207
rezultatul unor acumulări și interferenţe estetice petrecute în timp, ci ele
survin direct dintr-o practică timpurie a experimentului cinematografic.
Iar și mai elocvent este faptul că multe dintre experimentele
cinematografice s-au petrecut aproape concomitent cu declanşarea
avangardei ‒ dacă ne gândim la experimentele formale ale lui Segundo de
Chomón, încă din anii 1902-1910, în filmele Hotelul Electric 195, Satan se
distrează 196 , Casa vrăjită 197 , Comoara lui Raja198 etc., unde fanteziile
asemănătoare celor ale lui Georges Méliès ‒ venite oarecum tot din
spectacolul de circ și cabaret ‒ au însă o abordare plastică foarte subtilă în
raport cu standardele timpului, ce prefigura cumva universul hipnotic al
onirismului suprarealist.
Satan se distrează, 1907 Casa vrăjită, 1906 Hotelul Electric, 1908
Segundo de Chomón (1871-1929)
Procedeele tehnice extrem de ingenioase ‒ expuneri multiple,
animaţie, travelingurile complicate, includerea machetelor ce
redimensionau relaţiile conflictuale dirijându-le spre zona neverosimilă a
imaginarului ‒ nu sunt, cum ar părea, privite sumar, doar niște efecte
cinematografice, ci includ un real potenţial subsumat de expresivitate
intrinsecă.
Experimentul avangardist a fost încercat în film chiar de unii
dintre artiștii plastici, care căutau soluţii de exprimare dincolo de atelier
și șevalet, în mai toate mediile artistice, într-un sincretism de mare
impact senzorial și cu o simbolistică adeseori caustică. În acest context
apar și primele filme experimentale, un gen inedit de exprimare, aflat
undeva între experimentele cinematografice și artele plastice, cu o
abordare stilistică marcată de ideile avangardei artistice.
19
19
19
19