Becul Peticit - Gheorghe Sfaiter

56 / 325

(1929)58, un experiment genial, ce va influenţa arta cinematografică peste
ani.
Filmul său Cine-Ochi (1924)59 constă dintr-o suită de mici relatări
vizuale, adunate între anii 1922 şi 1924, reportaje sau ştiri scurte de o
mare spontaneitate, cu unghiuri de filmare dintre cele mai inedite, ceea ce
conferă imaginilor un alt tip de subiectivism ‒ altul decât cel clamat în
manifest, referitor la scenariu, actori, decoruri ‒ un subiectivism vizual a
cărui eficienţă, ce ţine de psihologia vederii, se impregnează în conştiinţă
la fel ca sunetul sau gustul, profund emoţional, controlând astfel, într-o
măsură oarecare, şi registrul raţional.
Acest demers este desăvârşit în capodopera sa Omul cu aparatul de
filmat, film prin care Vertov reuşeşte, poate, cea mai performantă formulă
de comunicare cinematografică, cu o intruziune minimală a semanticii
verbale, evident scrise (filmul este fără sonor). El propune şi realizează
un discurs pur vizual despre o societate urbană în toată complexitatea ei.
Mijloacele de expresie sunt cinematografice: unghiuri de filmare dintre
cele mai inedite corelate cu unghiurile cele mai banale, alternarea
mişcărilor rapide cu cele lente, şi, mai cu seamă, succesiunea copleşitoare
a supraimpresiunilor transmit un nou tip de mesaj (la vremea aceea),
gândit într-o cheie conceptuală de factură eminamente vizual-cinetică.
Conceput cam în aceeaşi manieră, dar potrivit unui scenariu, cu
actori, machiaj, decor, cu alte cuvinte după regulile ficţiunii, Crucişătorul
Potemkin (1925)60 , capodoperă a cinematografiei mondiale, realizat de
Serghei Eisenstein, provoca o copleşitoare impresie publicului din acea
epocă, dar, în aceeaşi măsură, şi cineaştilor, care au fost surprinşi de
naturaleţea mişcărilor şi a acţiunilor maselor de oameni aflaţi în conflict
deschis.
De fapt, personajul principal instituit de Eisenstein era reprezentat
tocmai de aceste mase de oameni, iar preocuparea esenţială a genialului
cineast a fost de a crea un spectacol vizual prin alternarea abilă a
imaginilor cu mase umane cu individualităţi, în aşa fel încât
conflictualitatea să fie verosimilă iar acţiunile fluente. Din punct de
vedere perceptual, s-au creat, astfel, la nivel de concept, premisele unei
5
5
6