Becul Peticit - Gheorghe Sfaiter

52 / 325

cinematografice şi fotografice, adaptând chiar procedeele rayogramelor
pe pelicula cinematografică.
Misterele castelului, 1926 Antract, 1924 Simfonie diagonală, 1924
Man Ray René Clair Viking Eggeling
Modul nonconformist de filmare ‒ chiar al scenelor de ficţiune
convenţională, unghiurile inedite, compoziţiile dezechilibrate asumat,
provocator, dar, mai cu seamă, flou-rile persistente, animaţiile şi jocurile
de străluciri conferă experimentelor sale un rol însemnat în avangarda
cinematografului experimental.
Man Ray a realizat, de altfel, şi imaginea filmului Baletul mecanic50,
conceput şi realizat de Fernand Leger în anul 1924, film extrem de
dinamic, al cărui montaj este realizat ca un fel de reflex al efectului de
scintilaţie luminosă, sugerând o halucinantă introspecţie a mecanismului
de proiecţie cinematografică ‒ de fapt, al privirii în sine ca automatism
vizual. Baletul mechanic ‒ „primul film fără scenariu”, după cum se
stipulează chiar din pregeneric ‒ nu este, în schimb, un film lipsit de
concept; dimpotrivă, el relevă o suită de idei centripete, al căror nucleu
este enunţat chiar de titlu.
Filmul lui Fernand Leger este, de fapt, o prelungire a preocupărilor şi
căutărilor sale estetice din pictură, dedicate relaţiei alienante dintre om
şi maşină în epoca industrializării intensive, fiind, într-un fel, un
precursor al celor care vor aborda această temă în cinematografie ‒ și nu
numai ‒ rămasă actuală până în zilele noastre.
Charles Chaplin cu Timpuri noi (1936), Elio Petri cu Clasa
muncitoare merge în Paradis (1971) sau, ca într-un fel de prelungire al
acestui fenomen în sfera digitală, cu Matrix (1999) al fraţilor Andy şi
Larry Wachowski ‒ atingem doar cele mai importante repere ale unei
teme majore, transpusă genial în filmele amintite, dar potrivit unor
5