20 / 325
potenţialul său de reflecţie și comunicare. Însă „experienţele considerate a
o pune în evidenţă fiind de interpretare ambiguuă (practic nicicând posibil
să dovedească că «limbajul» nu a intervenit acolo unde se presupune o
acţiune a gândirii vizuale). Este vorba deci mai mult de o comoditate a
limbajului, permiţând a desemna fenomene acolo unde intervenţia
limbajului este discretă sau nelocalizabilă, decât al unui concept întemeiat
în mod știinţific și unanim acceptat.”
14
Imaginea vizuală poate fi deci o componentă a reprezentării realităţii
în situaţiile de tip stimul-reacţie, dar mai poate, de asemenea, opera ca
semnificant (obiect, sunet, gest, figură) la nivel convenţional de simbol
sau de semn (în cazurile unei abstractizări absolute). Potenţialul său de
reflecţie, raportat strict la imagine în sine, este totuși limitat. El este
reperat doar în asociere cu cel al conceptelor verbale, a căror consistenţă
însă, la rândul lor, este substanţial întregită de valoarea componentei
vizuale. Această interdependenţă dintre cuvânt și imagine întregește
adesea reflecţia în sine, devenind în multe cazuri indisolubile, precum, la
fel de bine, în unele cazuri particulare, valoarea conceptuală a cuvântului
nu poate fi reperată imagistic.
În concluzie, găsim interesant faptul că imaginea mentală este
rezultanta unui complex proces psiho-fiziologic de „reconstituire”
fragmentată a unor lucruri, obiecte, fiinţe, plante, ... reale având calitatea
de a le conferi acestor „replici” vizuale, imaginilor în sine, un rol
„reprezentativ”, cât mai apropiat de condiţia concretă a lumii reale,
exprimând, în aceeași măsură, natura și spiritul subiectivităţii perceptive.
Capacitatea acestor forme vizuale de-a exprima sensuri, idei, mesaje
complexe, comparabilă cu cea a conceptelor verbale, este însă limitată.
Totuși, după cum am văzut, există un parcurs aparte ‒ uneori „paralel” ‒
al comunicării vizuale, un tip propriu de „gândire”, inefabil, dar prezent și
totodată eficient, ce se manifestă la nivel de „reflecţie senzorială” și
poate, ca atare, să determine o categorie particulară de emoţii și judecăţi,
de factură prioritar vizuală.
Concept şi creaţie vizuală
Având sugerat „verdictul” privitor la limitele senzoriale a ceea ce
numim „gândire vizuală”, vom căuta să înțelegem sumar care este
14
Ibidem