17 / 325
17
„Calitatea insesizabilă a unor asemenea experienţe”, scrie Arnheim,
„este dificil de a fi redată prin limbaj, care descrie obiectele în mod
general prin dimensiunele lor tangibile și materiale. Dar această calitate
este inestimabilă pentru gândirea abstractă, prin faptul că ea dă
posibilitatea de a reduce vizual o temă la un schelet de elemente dinamice
esenţiale.”
9
Această abstractizare conduce spre o lărgire a capacităţii
conceptuale, dedicată strict formei, spre o proprietate de generalizare, de
simbolizare, care poate stimula înţelesuri verosimile ce devin, prin uzanţă,
convenţionale.
Se poate întrevedea o posibilă direcţie spre un veritabil limbaj al
semnelor vizuale, survenite în urma unor abstractizări ale imaginii?
Potrivit cercetărilor lui Rudolf Arnheim și a altor mari specialiști în
domeniu, acest lucru ar putea fi posibil prin dezvoltarea limbajului vizual
existent, care este utilizat doar în mică măsură, mai cu seamă în domeniul
artelor.
Un exemplu al cercetătorului german argumentează eficacitatea
simplificării imaginii mentale, a abstractizării sale și, într-o oarecare
măsură, a potenţialului său în procesul gândirii : „În logică, nimeni nu
pretinde că generalitatea unui concept contribuie la imprecizie din cauză
că este lipsit de detalii precise; dimpotrivă, concentrarea pe câteva
elemente esenţiale este recunoscută ca fiind un mijloc de a face conceptul
mai clar. Am ezita însă în a admite că poate fi asemănător în cazul
imaginii vizuale. Şi totuși, reducerea unei siluete umane la o simplă
geometrie a unui gest sau a unui gest expresiv poate, în același fel, face
imaginea mai clară.”
10
9
Rudolf Arnheim, Image et Pensée, vol. Signe, image, symbole, Bruxelles, La
Connaissance, 1968, p. 71