161 / 325
161
Albrecht Dürer
, Melancolia I, 1514
„Pe de altă parte”, observă Adalgisa Lugli, „autorul, lucru rar în
epocă, integrează imaginii sale un titlu ezoteric:
Melancolia I
. Această
denumire este un fir al Ariadnei pus la dispoziţie pentru a se regăsi în
labirintul obiectelor. Toate obiectele, elementele simbolice sau descriptive
ale compoziţiei îi sunt în mod virtual supuse. Până la un punct în care
simplul observator sau istoricul sfârșește prin a se întreba dacă analiza
fiecărui detaliu al gravurii nu devine excesivă.”
168
Melancolia I
nu are, sub raport diegetic, un parcurs liniar, al unor
întâmplări de factură religioasă, mitologică sau de altă natură, ci este un
discurs ideatic ce implică o masivă pondere interpretativă și asociativă a
mesajelor propuse de autor. Este chiar mai mult, o propunere deschisă
larg spre o multitudine de explicații și semnificații cu „tâlcuri” ce ţin de
168
Adalgisa Lugli, Assemblage, Paris, Editura Adam Biro, 2000, p. 43