152 / 325
instaurate pentru o perioadă de câteva secole, de la Renaștere până în
secolul al XIX-lea.
Marshall McLuhan, în
Galaxia Gutenberg
, distinge, în parcursul
istoric al manifestărilor vizuale, trei etape, ale căror caracteristici sunt
determinante pentru înţelegerea expresiei plastice în special și a
comunicării în general:
1.
etapa premergătoare „alfabetizării”: epoca anterioară
descoperirii scrisului;
2.
etapa de după „alfabetizare”: de la descoperirea scrisului până la
momentul denumit „de la Cezanne” (care se referă la mutaţiile
majore ale mentalităţii plastice contemporane)
3.
etapa „de la Cezanne”: etapa ce definește procesul de
reconstruire al unui nou univers vizual-plastic prin eludarea
convenţiilor perspectivale și reconstrucţia unui spaţiu plastic mai
puţin „artificios” și iluzoriu, cât mai verosimil, mai apropiat de
spaţiul fizic, concret (cât mai simplu, mai „rafinat”);
generalizând, această epocă reprezintă o mutaţie majoră a
mentalului colectiv spre înţelegerea și redescoperirea valorilor
umane primordiale.
„Aici nu este vorba de valori sau de preferinţe. Este necesar, pentru
orice altă formă de înţelegere, să știm de ce desenele «primitive» sunt
bidimensionale, în timp ce pictura omului alfabetizat tinde spre
perspectivă. Fără aceasta nu vom putea înţelege de ce oamenii au încetat
de a fi «primitivi», adică orientaţi din punct de vedere senzorial spre
acustic și tactil. Nici nu vom putea înţelege vreodată de ce «de la
Cezanne» omul a preferat modurile acustic-tactile modurilor vizuale de
conștiinţă și organizare a experienţei. Când vom fi elucidat această
problemă, ne va fi mult mai ușor să abordăm rolul pe care alfabetul și
tiparul l-au jucat în atribuirea unui loc dominant simţului văzului în artă,
în limbaj și în ansamblul vieţii politice și sociale.”
164
Această mutaţie lentă a nivelului de „înțelegere” atribuit
privirii
, ca
fenomen major al spectrului vizual uman, a condus spre un tip de
percepţie a lumii cu infinite nuanţe, atribuindu-i posibilitatea unei
sofisticate „plăsmuiri” ‒ inclusiv în ipostaza „pasivă” a privitorului ‒ a
realităţii vizualiluzorii, a naturii sale, deduse prin abstractizare formală.
164
Marshall McLuhan,
Galaxia Gutenberg
, Bucureşti, Editura Politică, 1975, p. 82