193 / 325
193
Artistul creează un microcosmos, o lume circumscrisă în limitele
transparente ale geamului, dar care dă concreteţe indiferenţei noastre
cotidiene vizavi de proximitatea obiectuală, ce ne ghidează parcursul
existenţial contemporan. Un exerciţiu de recunoaștere a reflexelor
cotidiene prin detaliile lor materiale iar pentru aceasta trebuie „să te
arunci lejer într-o lume în care fiecare banalitate devine îmbibată cu
semnificaţie”
182
, după cum explică Joseph Cornell „strategia” sa artistică.
„Cutiile lui Cornell se identifică formei antice a relicvariului, ele
imită în mod discret, tezaurizând fragmente mici și preţioase. În unele
dintre aceste cutii, forma coincide cu conţinutul într-o manieră ușor
ironică.”
183
Este vorba deci de un mimetism ancestral, dar într-o abordare
mentală total diferită, fără dimensiunea sacrală tipică practicilor și
mentalităţii antice, păstrând totuși spiritul sacralizării într-o altă manieră.
Chiar dacă uneori ironic, prin această simulare a pasiunii de colecţionar,
se activează spiritul de conservare a memoriei și se
idolatrizează
, de fapt,
timpul
, ca forţă imaterială ce covârșește fizic și mai ales psihic. Este un
exerciţiu al memoriei, în care se îmbină, în mod egal, dimensiunea
afectivă cu cea raţională, emoţia cu simbolistica.
O altă manieră de a construi asamblaje se regăsește în asocierea
obiectelor gata făcute cu cele construite, care, puse în relaţie, construiesc
o formă coerentă, cu elemente simbolice mai mult sau mai puţin evidente.
Asemănător oarecum ca procedeu cu acela al lui Giuseppe Arcimboldo, el
diferă totuși substanţial, dacă avem în vedere alăturarea provocatoare a
unor obiecte foarte diferite, atât ca formă, cât și ca domeniu de utilitate.
Desprinse de mediul lor, de spaţiile
naturale
în care au
funcţionat, obiectele impun o nouă convenţie de armonizare spaţială, o
nouă unitate ce va funcţiona în virtutea unor mesaje emoţionale și
ideatice, constituită prin însumarea formelor, volumelor și a simbolurilor
lor arhetipale. Alteori miza acestor asamblaje este tocmai aspectul
contradictoriu pe care vecinătăţile obiectuale le produc, felul în care
dezacordul lor conflictualizează atmosfera întregului ansamblu.
Sculptura
Spiritul timpului nostru
sau
Capul mecanic
, realizată
de Raoul Hausmann, este unul dintre asamblajele ce relevă spiritul
182
Joseph Cornell apud Deborah Solomon, Utopia Parkway: The Life and Work of Joseph
Cornell, Farrar Straus Giroux, Londra, 1997, p. 92
183
Adalgisa Lugli, Assemblage, Paris, Editura Adam Biro, 2000, p. 96