170 / 325
bizar cuplu: un bărbat dezbrăcat și o purcelușă acoperită sumar cu un
ciudat veșmânt, asemănător celui al unor călugăriţe, bărbatul respingând
cu repulsie favorurile ciudatei făpturi.
Dar, mai cu seamă, impresionează gigantica și aberanta
construcţie ce domină central tabloul: o structură ovală, ca un imens
stomac cavernos, susţinut de două picioare ciudate, ce par două trunchiuri
de copac, așezate în două ambarcaţiuni sugerând astfel un sprijin cu
echilibru precar. Straniul dispozitiv este „întregit” cu un fel de un platou
perfect rotund, de sub care se ivește un cap de om, cu trăsături foarte
precise faţă de restul chipurilor umane din tablou. Este, de fapt,
autoportretul lui Bosch, ca un fel de „martor ocular” suprem al acestor
teribile întâmplări. „Muzicalitatea” supliciului provine din nedefinitul
instrument de suflat ce „trâmbițează”, ca din țeavă de tun, în loc de sunet,