139
Emisiunile sale ‒ de altfel, adevărate opere video ‒ devin un fel de
teatru hibrid, asemănător spectacolului de marionete, un colaj suprarealist
sau un produs al fragmentării radicale a corpurilor în
Ubu Rege
sau în
Mireasa Turnului
Eiffel
, în care adâncimile spaţiale sunt suprimate,
precum într-o pictură naivă ‒ naivism asumat, deliberat, semn distinctiv al
operei lui Averty.
Averty utilizează masiv, aproape până la saturaţie, colajele video
prin tehnica
de încrustare
sau cea a
ecranului albastru
, cu ajutorul
cărora suprapune sau, mai bine zis, juxtapune personaje şi obiecte
provenite din medii total diferite. Meritul artistic al acestor artificii şi
trucaje este dat de compoziţiile sale plastice ‒ deseori foarte rafinate ‒ în
contextul anost al producţiilor de televiziune.
Adevărat magician al expresiei televizuale, Averty îi dă un sens
pozitiv încă din epoca de debut a televiziunii în familia mijloacelor
media. Spre deosebire de acesta, Nam June Paik caută, în special, esenţa
lăuntrică a imaginii video în dimensiunea sa abstractă, un fel de refuz al
dominantei realist-demagogice impuse de uzanţele comercial-politice.
Construcţie şi deconstrucţie
‒ putem afirma oarecum concluziv ‒
comparându-i pe cei doi artişti ce explorau şi se exprimau aproximativ
prin aceleaşi mijloace media, dar în sensuri total diferite.
Dacă în cazul lui Averty expresia este modelată în direcţia unor cât
mai rafinate soluţii pentru producţiile de televiziune, în ceea ce-l priveşte
pe Paik, acesta ignoră şi desfide convenţia spectacolelor de televiziune nu
dintr-un spirit de frondă, gratuit, ci din convingerea că arta vizuală are un
mare potenţial în registrul său abstract, care se manifestă şi în cazul
imaginii video.
Nam June Paik extrage televizorul-obiect din mediul său
convenţional, din interioarele mai mult sau mai puţin intime, pentru a-l
implanta în diferite medii publice, spaţii de multe ori surprinzătoare
pentru prezenţa acestui obiect familial în acea epocă: gări, magazine,
holuri publice, pieţe etc. Mai mult, provoacă vizionări oarecum arbitrare,
cu intenţii preponderent angajate spre diverse direcţii socio-culturale




