271
11.
...în fine, Copilul se aşază pe scaun iar în spatele său, dincolo de
geamul care desparte vagonul de platformă, se află tânăra frumoasă, Iubita
sa de peste câţiva ani...
Tot planul-secvență este în ralenti (slow-motion) ~ 50 sec.
Sunet
Vântul din planul anterior se transformă în sunet grav de blokflöte, care
insinuează o linie muzicală extrem de lirică, dar brăzdată de ţiuituri şi
sfârâituri agasante, ca şi cum ar fi provocate de o reţea electrică aflată în
pragul unui scurtcircuit. Din când în când se aud tot felul de replici,
frânturi de dialoguri din copilărie şi adolescență:
‒ Împinge cu nădejde, copile, că altfel vă duceți toți!
(Antrenorul la
ruby)
‒ Oau, oauu parcă ai fi Ceapaiev!!
(o Fetiță admirând bandajul de pe
capul Copilului)
‒ Nu aşa, saltă-ți dracului fundul, altfel cum vrei să sari?!
(Antrenor
de atletism)
‒ Tu cum ai făcut muşchi, tu cum ai făcut muşchi?!?
(Copilul către un
Prieten mai mare)
‒ Respiră, respiră ca lumea, c-o să te sufoci la mijlocul cursei!
(Antrenor
de atletism)
‒ Doru fuge aşa de elegant, de repede, o să vă întreacă pe toți
! (o
Colegă despre un rival)




